Dacă cunoşti bine limba română, engleza şi îţi plac animeurile te rugăm să ne contactezi şi să ne ajuţi. Recrutare!


News Feed

Albume foto (3)
Nicio fotografie disponibilă
by AimeeR
Nicio fotografie disponibilă
by AimeeR
Nicio fotografie disponibilă
by AimeeR
Friends (56)
Mutual Friends (0)
No mutual friends yet
Groups (0)
No groups yet

Activități recente

Pinned Items
    Recent Activities
    • Azusa_chan
      Azusa_chan is now friends with AimeeR
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • AimeeR
      AimeeR unlocked the badge Explorer
      Explorer
      Window shoppper for users. To unlock this badge, you need to view at least 50 user profiles.
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • Yme
      Yme is now friends with AimeeR
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • ZoeyTheQueen
      ZoeyTheQueen is now friends with AimeeR
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • AimeeR
      AimeeR created a new forum post in Fan Art
      [center][size=5]Menirea[/size][/center]


      [center] [size=5]Partea I - Eclipsă de ... stele[/size][/center]

      După ce a plecat n-a mai rămas...
      [center][size=5]Menirea[/size][/center]


      [center] [size=5]Partea I - Eclipsă de ... stele[/size][/center]

      După ce a plecat n-a mai rămas decât o adiere patetică. Aroganța lui mă exasperează! Dar, oh! Cum pot să nu mă tulbur din toată ființa când mă prinde în brațele lui și stăm așa îmbrățișați câteva momente, fără să ne adresăm niciun cuvânt, după care mă eliberează. Mă simt amorțită ca după o operație lungă și dificilă. Încă mai simt strânsoarea brațelor lui și parcă locul mă arde. Azi aș fi vrut să-i spun adevărul sau cel puțin ce numeam eu ”adevăr”. Mi-aș fi dorit să discutăm, să-mi explice cu vorbele lui calme și precise că mă înșel, că îmi va trece și mâine vom fi iar veseli ca înainte. Aș vrea să-mi spună toate acestea, să mă ocrotească ca atunci când eram mică și mă loveam. El îmi bandaja rana cu multă grijă în timp ce îmi adresa cuvinte blânde ce mă bucurau până în adâncul sufletului.
      Imaginea pe care fereastra mi-o oferă mă distrage de la gândurile-mi pătimașe. Ninge. De mult nu a mai nins așa frumos. Copiii se plimbă prinși de mâinile protectoare ale părinților fiind antrenați de dansul jucăuș al fulgilor de nea. Picături cristaline se ivesc în colțul ochilor mei. De când părinții au plecat nu am mai avut un Crăciun la fel de sau cel puțin asemănător de frumos ca al acestor copii. În trecut eram nespus de entuziasmată în naivitatea mea. Nici nu bănuiam intențiile și apăsările părinților, ca la un moment dat, când natura parcă dorea să-mi împărtășească sentimentele, am rămas singură; sau nu chiar, am rămas cu Haru. Nu-l cunoșteam de mult timp. Mama a avut grijă să îl invite de câteva ori la cină, probabil în dorința sa de a mă familiariza cu cel ce-mi va purta de grijă în următorii ani. Patetic! Singurul lucru pe care mi l-au lăsat a fost o piatră prețioasă de culoarea ochilor mei. Imediat ce am găsit-o nu am ezitat să o arunc la gunoi. Surprinzător este faptul că acum câteva zile, căutând prin lucrurile lui Haru, după o carte, am regăsit nestemata. Acela a fost primul semn care mi-a creat îndoiala, care după un timp a început să se întărească. Am fost uimită și într-un fel dezamăgită, de aceea nu am izbutit să-i pun vreo întrebarea în privința aceasta.
      Oboseala și grija necontenită pentru problema ce încet, încet a ieșit la suprafață mi-au tulburat somnul. Dar nu mai putea continua în ritmul aceasta, fiindcă următoarea zi trebuia să ma duc la școală și nu dădeam randament dacă adăugam încă o noapte nedormită la lunga listă. M-am dus spre bucătărie pentru a-mi pregăti un ceai și spre surprinderea mea în ușă a apărut Haru cu o ceașcă ce mi-a oferit-o binevoitor. Cum reușește să fie mereu în locul potrivit la momentul potrivit!?
      - M-Mulțumesc! am gângurit în grabă după care m-am îndreptat spre camera mea cu pași repezi.
      *Ce se întâmplă cu ea?* gândi îngrijorat Haru.
      Nu am simțit niciodată nevoia să mă atașez de un băiat, la fel ca celelalte fete de vârsta mea. În fond, prezența masculină a lui Haru îmi era suficientă. Întotdeauna l-am considerat un fel de frate mai mare, care mă proteja și mă îngrijea cum nu se poate mai bine. Dar am ajuns la 16 ani și situația a devenit ciudată. Stând rezemată de perne, în mintea mea roiesc nenumărate gânduri noi. O apăsare grea se resimte asupra sufletului meu. Știu, simt sau bănuiesc că această senzație va persista ceva timp de acum încolo până când va sosi momentul. Acel timp va fi o încercare dificilă în viața mea, după care aspectul sorții se va schimba total.
      Soarele rece de decembrie mă gâdilă cu razele lui răcoroase. O nouă zi începe și odată cu ea noi secrete vor ieși la iveală. De dimineață l-am simțit pe Haru foarte agitat, mai mult decât de obicei. Părea că nici un lucru nu îi iese cum trebuie: a ars pâinea , a pus sare în lapte și a scăpat șunca pe jos , după care a alunecat pe aceasta luând o trântă zdravănă. Un chicot copilăresc a ieșit de pe buzele mele, la vederea acestei scene. L-am salutat școlărește și am plecat. El nu mi-a adresat niciun cuvânt, afișând doar o față inexpresivă și rece. Câteodată mi se pare că văd în ochii săi căprui cu tente sângerii, o sclipire demonică. Mă sperie atât de mult, încât nu îi mai pot vorbi toată ziua.
      Sunt în al doilea an de liceu, dar, totuși , parcă nu s-a schimbat nimic față de început; aceeași rutină plictisitoare și totodată obositoare o urmez de doi ani. Astăzi, avem un coleg nou. Acesta are o înfățișare extrem de plăcută, doar ochii lui trimit săgeți de foc ce te împietresc. Totuși , el are mereu grijă să ascundă flacăra din ochii săi cu zâmbetul cald ce îl afișează tuturor. Îl cheamă Shu și încă din primele minute de când a intrat în clasă și-a făcut un întreg grup de ”fane”. Le răspundea frumos fiecăreia în parte, dar părea distant și oarecum indiferent când o făcea. În timpul pauzei am avut parte de o scenă bizară. Haru se pare că îl cunoștea pe noul elev și încă foarte bine. Nu am reușit să mă ascund cum trebuie în timp ce îi priveam astfel încât ”frățiorul” meu m-a observat imediat. M-a prins de mână și dintr-o smucitură am ajuns în fața lui Shu. A început să mă prezinte într-un mod manierat și extrem de în detaliu. Pe parcursul discuției Shu avea același licăr straniu în ochi asemeni celui pe care îl avea Haru.
      După terminarea orelor mi-am permis luxul unei plimbări ceva mai lungi prin parc. Încă eram nesigură în privința noului sentiment ce mă încerca fața de cel ce mi-a purtat de grijă de la 3 ani până în ziua de azi. Zăpada scâteia ca un câmp de diamante. Copacii erau îmbrăcați în haine albe, iar fulgii dansau drăgălaș în jurul meu. Ce bine ar fi să-i pot exprima trăirea mea! Dar, de fapt, de ce n-aș face-o chiar acum!? Adică, Haru poate deveni mai dur și mai rece decât este!? Am fugit spre casă cu dorința arzătoare în suflet. Am deschis ușor ușa de la intrare. Din bucătărie se auzeau două voci: una era a lui Haru, iar cealaltă a lui Shu! Ce căuta el aici și ce puteau ei discuta cu glasuri atât de complice în casa mea!? M-am apropiat mai mult și mai mult, iar sunetele au început să capete sens. Am auzit frânturi de propoziții în care se regăsea și numele meu. S-au oprit pentru o clipă. Oare m-au auzit? Am plecat repede spre camera mea, dar m-am abătut din drum și am intrat în camera lui Haru. Un impuls m-a făcut să caut disperată piatra de la părinții mei. Când am găsit-o, din instinct am început să o mângâi cu grijă și să retrăiesc momentele frumoase din copilărie. Un zgomot puternic m-a speriat și am scăpat piatra jos. S-a spart. O ceață densă se ridica din jurul cioburilor nestematei. Totul devenea neclar și simțeam cum trupul mi se eliberează de puteri și... am leșinat.
      - Draga mea dacă ai găsit piatra înseamnă că a sosit momentul în care trebuie să afli cine ești cu adevărat.
      *Vocea mamei. Doar ea se auzea în întunericul deplin în care mă aflam.*
      - Bănuiesc că de la plecarea mea și a tatălui tău în suflet ți s-a instalat îndoiala. Probabil, ești nespus de supărată pe noi și nu iți putem contesta nimic, deoarece am fost slabi, dar și neputincioși nereușind să te cruțăm pe deplin. Scumpa mea, tu ești o stea. Știu, pare greu de crezut, dar acesta e adevărul. Noi stelele existăm încă de la crearea lumii. Aștrii au diferite puteri și guvernează sentimentele umane. Tu ești sau ai fost steaua dragostei, iar eu și tatăl tău suntem stelele păcii. Pe lângă noi mai există și alte ființe magice, iar printre ele se numără și demonii. A fost o perioadă când aceștia au dorit să distrugă lumea oamenilor. Toate stelele și ființele magice bune am luptat pentru a le apăra viața. Am fost o bătălie crâncenă, dar când am observat că lumea se distruge ușor, ușor în jurul nostru am renunțat. Eu și tatăl tău ne-am transformat în oameni ( căci stelele dețin această putere ) și am mers pe tărâmul demonilor pentru a negocia cu stăpânul lor. Înduplecat într-un oarecare fel demonul suprem a decis să renunțe la luptă cu condiția să i se ofere ceva în schimb. El dorea să te transformăm în om ( aceasta fiind forma intermediară între stea și demon ) și atunci când vei avea 16 ani să te căsătorești cu fiul lui. Am acceptat cu inima strânsă; singura soluție de a salva lumea era să te sacrificăm pe tine. Stăpânul a trimis pe cineva să se asigure că înțelegerea va fi respectată. Astfel încât, un spirit numit Haru a ajuns să-ți fie protectorul. Dar toate acestea nu au fost de ajuns pentru stăpânul demonilor. El a ordonat uciderea noastră pentru ca nimic să nu stea în calea căsătoriei tale cu fiul său. Căci acest legământ, dintre o stea și un demon, îi oferă celui din urmă puteri inegalabile, în contrast cu cea dintre o stea și un spirit care poate duce la distrugerea concomitentă a celor doi. În ultimele clipe de viață, Haru ne-a permis să-ți transmitem aceste cuvinte pe care le-a blocat în piatra prețioasă. Doar când împlineai 16 ani ți se oferea posibilitatea să afli adevărul. Adio, draga mea copilă! Noi te vom iubi mereu. Să nu uiți: menirea ta este să ajuți lumea, oamenii. Folosește sentimentul pe care îl guvernezi ca să...
      Și nu s-a mai auzit nimic.
      Va continua...
      More
      Menirea

      Partea I - Eclipsă de ... stele

      După ce a plecat n-a mai rămas decât o adiere patetică. Aroganța lui mă exasperează! Dar, oh! Cum pot să nu mă tulbur din toată ființa când mă prinde în brațele lui și stăm așa îmbrățișați câteva momente, fără să ne adresăm...
      1. View Thread →
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • AimeeR
      AimeeR created a new forum post in Amnesia
      [center]Wow ! Cum este posibil ca un anime atââââât de interesant să scape nediscutat ?! Mie una acest anime mi-a oferit nişte impresii foarte drăguţe timp de două zile ( atât a durat vizionarea ) .
      Deci ... să începem cu începutul :P. Cam...
      [center]Wow ! Cum este posibil ca un anime atââââât de interesant să scape nediscutat ?! Mie una acest anime mi-a oferit nişte impresii foarte drăguţe timp de două zile ( atât a durat vizionarea ) .
      Deci ... să începem cu începutul :P. Cam clişeic dar na ... Aceasta poveste are loc într-un oraș fictiv, într-o țară fictivă, într-o lume fictivă. Într-o dimineață, o tânără se trezește şi îşi dă seama că şi-a pierdut toate amintirile . Viața ei, relațiile ei, numele ei - toate au dispărut . Tot ce i-a mai rămas sunt un telefon mobil cu numere și nume pe care ea nu le recunoaște și Orion, un fel de spirit băiat , pe care numai ea pare a avea posibilitatea de a-l vedea. Cu îndrumarea lui Orion, ea se luptă pentru a-şi reface memoriile cu privire la prieteni , cunoştinţe, iubit şi lucruri mici care alcătuiesc o viață de zi cu zi. Dar fără amintiri rămase, singura alternativă este aceea de a crea altele noi, chiar dacă asta înseamnă să le lase în urmă pe cele vechi , pe care le iubea . Acţiunea are loc în mai multe lumi paralele , între care protagonista călătoreşte fără voia ei . Se pare că un anumit băiat , care în urma unei întâlniri cu fata s-a îndrăgostit de aceasta a cerut ajutorul creatorului lui Orion , pentru a putea exista în aceeaşi lume cu protagonista . Acest lucru nu i-a reuşit din prima , băiatul murind de nenumărate ori în lumile prin care călătorea în căutarea fetei. Finalul a fost...nu chiar unul foarte concluziv , după părerea mea , dar nu a fost nici dezamagitor . Am observat că mulţi dintre cei care au vizionat acest anime , pe parcurs , au avut şi ei parte de o "amnezie" indusă , acest lucru amuzându-mă bine de tot. Bine nu spun că pentru mine nu a fost confuză acţiunea , dar concentrându-mă i-am dat de capăt :D.
      Voi ce părere aveţi ? Ce impresii v-a lăsat acest anime ? [/center]
      More
      Wow ! Cum este posibil ca un anime atââââât de interesant să scape nediscutat ?! Mie una acest anime mi-a oferit nişte impresii foarte drăguţe timp de două zile ( atât a durat vizionarea :D) .
      Deci ... să începem cu începutul :P. Cam clişeic dar na ... Aceasta poveste are loc...
      1. View Thread →
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    • AimeeR
      AimeeR created a new forum post in Nou veniţi
      [size=2] [color=#ffffff][center][size=1][left][center]Nu de mult am început să vizionez anime-uri şi să citesc manga (în special să citesc ) deci nu pot să spun că am o cultură vastă în ceea ce priveşte acest capitol , dar sunt gata să mă... [size=2] [color=#ffffff][center][size=1][left][center]Nu de mult am început să vizionez anime-uri şi să citesc manga (în special să citesc ) deci nu pot să spun că am o cultură vastă în ceea ce priveşte acest capitol , dar sunt gata să mă perfecţionez :P. Am intrat pe acest site printr-o recomandare , şi sincer acesta a se află printre cele mai bune dintre cele ce traduc anime-uri. Că tot vorbeam de anime-uri , preferatele mele pot să spun că au fost Death Note (un anime absolut genial ) ,Skip beat ( a fost destul de motivant ), Vampire Knight şi Amnesia . La momentul de faţă anime-urile pe care le urmăresc sunt Kara No Kyoukai ş Kuroshitsuji . După aş vrea să continui cu Another .Manga preferată ar fi...hmm ...greu de ales... dar cred că rămân la Hanatsuki Hime (m-a impresionat mult prea mult şi era imposibil să nu o aleg pe ea ) .



      Ştiu că această prezentare nu este una spectaculoasă :pinch: , dar m-am gândit că cel mai bine ar fi să mă descriu în ceea ce priveşte anime-urile . Desigur aş avea multe de spus despre mine :S , iar dacă v-aş spune tot ... ei bine.. ar lua ceva timp :P. De aceea mă opresc aici şi vă aştept pe voi cu alte întrebări. >:D< . See ya~







      Aici mă semnez eu , LittleBlackR :)
      [/center][/left]
      [/size][/center][/color] [/size]
      More
      Nu de mult am început să vizionez anime-uri şi să citesc manga (în special să citesc ) deci nu pot să spun că am o cultură vastă în ceea ce priveşte acest capitol , dar sunt gata să mă perfecţionez :P. Am intrat pe acest site printr-o recomandare , şi sincer acesta a se află...
      1. View Thread →
      Post is under moderation
      Stream item published successfully. Item will now be visible on your stream.
    Încă nu există activități aici
    Unable to load tooltip content.